Studiu privind beneficiile participării la programele de formare profesională

  1. Concepte privind formarea şi pregătirea profesională a adulților

Ce este formarea profesionlă în general? Formarea profesională poate fi definită ca fiind o procedură prin care o persoană dobândește o calificare atestată printr-un certificate sau o diplomă, eliberate conform legislației în vigoare. De asemenea formarea profesională trebuie înțeleasă ca o activitate prin care o persoană, având deja o calificare ori o profesie, dobândește noi competențe cognitive și funcționale.

Formarea profesională se organizează pentru ocupații, meserii, specialități și profesii cuprinse în ”Clasificare Ocupațiilor din România” – COR, pe baza standardelor ocupaționale și a clasificărilor elaborate de comitetele sectoriale.

Prin formarea profesională se urmărește dezvoltarea unor capacități noi, în timp ce prin perfecționare profesională se urmărește îmbunătățirea capacităților existente, această din urmă fiind văzută uneori ca un studiu în formarea profesională și anume cel a acumulării de cunoștințe profesionale suplimentare formării de bază.

Formarea profesională poate fi definită și ca fiind un ansamblu de acțiuni care determină ca persoanele să-și realizeze cu competență cerințele funcțiilor lor actuale. Astfel competența presupune următoarele:

  • Un volum de cunoștințe deja dobândite care vor fi îmbunătățite și perfecționate conform noilor tehnologii și noilor evoluții, în concordanță cu natura sarcinilor ce urmează a fi îndeplinite în cadrul profesiei/postului respectiv;
  • Experiență practică de rezolvare a sarcinilor, prin activitate concretă realizată în condiții de muncă reale;
  • Un ansamblu de atitudini conducând spre mobilizarea persoanei în sensul realizării eficiente a sarcinilor solicitate.

Din această perspectivă, putem define formarea profesională ca fiind reprezentată de acțiuni instructive, dirijate și concordate, care au ca obiective:

  1. Asigurarea unui volum de cunoștințe și a unei experiențe practice și
  2. Dezvoltarea unui set de aptitudini și a unui model atitudinal, toate necesare pentru realizarea în condiții de eficiență a cerințelor unei profesii

Practic atunci când se construiește un program de formare profesională pentru a fi eficient și bazat pe rezultate ar trebui să fie luate în considerare următoarele aspect:

  1. În primul rând trebuie ca la sfârșitul programului de formare profesională persoanele participante să își formeze anumite deprinderi și competențe practice;
  2. Cunoștințele teoretice evidențiate în cadrul programului de formare profesională trebuie să fie în strânsă legătură cu latura practică a programului;
  3. Conținuturile aplicațiilor din cadrul programului de formare trebuie să fie în concordanță cu tehnologiile moderne, să nu fie depășite;
  4. Conținuturile și metodele folosite în cadrul programului de formare profesională trebuie să țină cont de nivelul cursanților;
  5. În cadrul instruirii cursanții trebuie să facă aplicații, să producă, să experimenteze să lucreze efectiv conform competențelor pe care le vor acumula.

Formarea profesională:

– Urmăreşte dezvoltarea unor capacităţi noi;

– Include calificarea profesională, perfecţionarea, specializarea, formarea prin experienţă şi informarea profesională;

– Reprezintă un ansamblu logic şi sistematic de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice acumulate prin pregătire profesională, supuse procesului de extindere şi înnoire permanentă prin perfecţionarea pregătirii profesionale, cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru a exercita o anumită profesiune.

De ce este necesară calificarea profesională?

– Asigură o bază largă de cunoştinţe;

– Dezvoltă competenţele necesare menţinerii pe piaţa muncii;

– Validează competenţele de bază, tehnice şi ocupaţionale;

– Asigură recunoaşterea competenţelor indiferent de modul în care au fost dobândite;

– Asigură legătura între educaţie, formare profesională şi sectorul economic;

– Asigură posibilitatea de a beneficia de drepturile egale la educaţie.

  1. Avantajele formării profesionale în general

Orientarea către o societate bazată pe cunoaștere presupune investiții în dezvoltarea resurselor umane cu scopul de a încuraja angajații să dobândească noi competențe. În același timp este important să se promoveze calitatea ofertei de formare și să se asigure relevanța acesteia în raport cu abilitățile, cunoștințele și nevoile persoanei prin dezvoltarea unui set de aptitudini și a unui model atitudinal, toate necesare pentru realizarea în condiții de eficiență a cerințelor unei profesii.

În acest context, învățarea pe tot parcursul vieții trebuie abordată ca o necesitate obiectivă impusă de tranziția către o economie și o societate bazată pe cunoaștere.

Majoritatea ocupațiilor au înregistrat schimbări în conținutul muncii. Factorii cauzatori de schimbare în conținutul activităților sunt: adaptarea la nevoile clienților, creșterea competiției și retehnologizările.

La nivel personal, indivizii vor trebui, și ei, să se adapteze noilor schimbări. Angajații vor deveni din ce în ce mai apreciați pentru calitățile native: creativitatea, spontaneitatea, rapiditatea în luarea decizilor.

Principalele competențe asociate schimbărilor din conținutul muncii sunt: lucrul cu computerul și tehnologiile informaționale, rezolvarea problemelor apărute, managementul resurselor și comunicarea.

Apare astfel necesarul de formare – nevoia de actualizare a competențelor forței de muncă prin formare continuă.

Pentru o instituție publică sau pentru o campanie care dorește ca angajații săi să fie mai performanți și mai eficienți, un curs de formare profesională reprezintă o investiție bine făcută și fiabilă. În plus, având angajați posesori ai unei diplome recunoscută la nivel național și internațional există garanția că vor fi reduse pierderile de timp datorate lacunelor  de cunoștințe în domeniu.

O companie nu mai poate fi competitivă acum fără a investi în tehnologie, iar calculatorul a devenit un instrument indispensabil pentru foarte mulți angajați din cadrul unei companii. Utilizarea eficientă a acestui instrument este esențială pentru a crește productivitatea companiei și a-i maximiza profiturile. Prin instruirea angajaților în cadrul unui curs de formare profesională angajații vor fi mai mulțumiți de rezultatele muncii lor, se va remarca scăderea cheltuielilor, creșterea productivității, a responsabilității acestora.

Pentru angajator, un curs de formare profesională finalizat cu un certificat recunoscut național și internațional confirmă faptul că potențialii angajați au un nivel de cunoștințe recunoscut, relevant și măsurabil.

Printre avantajele aduse de un program de formare profesională se numără:

  • Oamenii își dezvoltă în permanență capacitatea de a crea rezultatele pe care le doresc cu adevărat;
  • Sunt protejate și stimulate modele de gândire inedite și exploratorii;
  • Dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţii profesionale;
  • Aspirația colectivă este liberă;
  • Oamenii învață tot timpul cum să învețe împreună;
  • Creşterea flexibilităţii şi stabilităţii angajaţilor;
  • Adaptarea angajatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;
  • Actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
  • Duce la reducerea costurilor;
  • Crește randamentul investițiilor;
  • Stabilirea unui nivel la care se raportează cunoștințele pentru noii angajați;
  • Dobândirea calităţilor necesare realizării sarcinilor postului;
  • Creşterea satisfacţiei pe post (cu condiţia ca angajaţii să fi e încurajaţi să pună în practică cunoştinţele şi abilităţile dobândite);
  • Ajută la formarea unui nivel ridicat de cunoștințe în cadrul organizației;
  • Ajută la motivarea salariaților;
  • Creşterea perspectivelor de promovare a angajaţilor;
  • Reconversia profesională determinată de restructurări socio-economice;
  • Conduce la creșterea productivității, adăugând un plus de competitivitate companiei;
  • Promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale;
  • Confirmă faptul că un angajat sau un candidat pentru un post în cadrul companiei are cunoștințe de bază în domeniul respectiv;
  • Consituie o bază solidă de cunoștințe pentru specializările ulterioare;
  • Prevenirea riscului şomajului;
  • Găsirea unui loc nou de muncă prin dobândirea unei noi calificări;
  • Avansarea la locul de muncă prin perfecționarea sau specializarea calificării;
  • Completarea competențelor profesionale;
  • Facilitează transferul şi utilizarea calificărilor în diferite ţări şi sisteme educaţionale şi de formare.

Pregătirea profesională continuă:

– Experienţa dobîndită în procesul utilizării meseriei învăţate prin perfecţionarea continuă şi prin specializarea cerută de fiecare întreprindere care angajează şi de fiecare loc de muncă ocupat prin promovări succesive pe tot parcursul vieţii active;

– Reprezintă un ansamblu coerent şi sistematic de cunoştinţe ştiinţifice, generale de specialitate şi teoretice şi practice care asigură dezvoltarea în lărgime şi profunzime a capacităţii individuale a omului referindu-se la cunoştinţe teoretice care trebuie însuşite şi la deprinderi practice care trebuie dobîndite;

– Este un proces de însuşire, îmbogăţire, extindere şi consolidare sistematică a cunoştinţelor şi deprinderilor dobîndite prin profesiunea realizată;

– Trăsăturile perfecţionării profesionale sunt reprezentate de caracterul sistematic şi permanent al acesteia, extinderea şi îmbogăţirea cunoştinţelor, împrospătare şi înnoire a cunoştinţelor, policalificare (reprezintă obţinerea unei calificări într-o meserie pe care muncitorul o va practica în viitor în paralel cu cea anterioară pentru mai bună utilizare a timpului de lucru);

– Presupune o pregătire continuă, adaptată la nevoile de moment ale firmei şi completată mereu, actualizată pe măsură ce nevoile firmei se modifică.

Potrivit Codului muncii, formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale (art. 192):

  1. a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;
  2. b) obţinerea unei calificări profesionale;
  3. c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;
  4. d) reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice;
  5. e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;
  6. f) prevenirea riscului şomajului;
  7. g)promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.