ECONOMIA SOCIALĂ

Prezentare generală a conceptului

Pe parcursul secolului al XIX‑lea economia socială a reprezentat o temă de interes atât la nivel european, cât şi în Statele Unite şi Canada. Raportul CIRIEC 2007 menţionează prima referire la economia socială ca datând din 1830 şi aparţinând economistului liberal francez Charles Dunoyer, care pleda pentru o abordare morală a economicului în lucrarea Tratat de economie socială. În Spania, Ramón de la Sagra publica în 1840 lucrarea Lecţii de economie socială.

La nivel european, un aport semnificativ la popularizarea conceptului de economie socială l‑au avut CIRIEC şi EMES European Research Network, organizaţii care colectează informaţii şi derulează proiecte de cercetare asupra domeniului.

Europa Economică Socială (Social Economy Europe) este instituţia reprezentativă la nivelul Uniunii Europene pentru economia socială care urmăreşte să promoveze contribuţia socială şi economică a întreprinderilor şi organizaţiilor economiei sociale, să promoveze rolul şi valorile actorilor economiei sociale în Europa şi să întărească recunoaşterea politică şi juridică a economiei sociale şi a cooperativelor, societăţilor mutuale, asociaţiilor şi fundaţiilor la nivelul Uniunii Europene.

            Noţiunea de economie socială este un termen generic utilizat pentru a face referire la un grup  de persoane fizice sau jurdice care se reunesc pentru a-şi asuma rol economic activ în procesul de incluziune socială.  (Ordinul 826/21.04.2015).

Economia socială include organizaţii cum sunt cooperativele, organizaţiile de într-ajutorare, asociaţiile şi fundaţiile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii cum ar fi protecţia socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, producţia agricolă, serviciile de proximitate, educaţie şi formare, cultură, sport şi activităţi recreative.

Scopul principal al economiei sociale, în comparaţie cu scopul economiei de piaţă, nu este obţinerea de profit, ci constă în îmbunătăţirea condiţilor de viaţă şi oferirea de noi oportunităţi pentru persoanele dezavantajate sau făcând parte din categorii vulnerabile. Accentul nu este pus pe factorul economic în sine şi nici pe creşterea capitalului, ci pe eficienţa umană şi socială a dezvoltării economice, cu posibilitatea de stopare a efectelor negative ale crizei economice actuale asupra individului.

Proiectele de economie socială satisfac nevoile comunităţiii şi implică gestionare, control democratic solidaritate şi responsabilitate socială. Aşa cum se precizează în Strategia 2020, economia socială este parte integrantă al unui viitor model social şi economic al Uniuni Europene. Cultura democraţiei şi a muncii, asociată cu responsabilitatea socială ca scop al formelor instituţionale din economia socială, face parte din obiectivele prioritare ale noii Strategii Europene 2020.

Economia socială începe  să ocupe  un  loc  important  în  dezvoltarea politicilor de incluziune  socială din  România. Obiectivul  este  acela  de  a  crea locuri  de  muncă în  beneficiul  persoanelor  defavorizate,  în  scopul de a găsi răspunsuri la nevoile sociale identificate care nu-şi pot găsi soluţionarea. Angajarea  grupurilor  vulnerabile  în  domeniul  economiei  sociale  poate reprezenta o alternativă la sistemul de asistenţă socială şi un instrument eficient în  lupta  de  reducere  a  excluziunii  sociale.

Conceptual,  economia  socială în  România este  o  noţiune  recent  stimulată  cu  preponderenţă  de

prevederile  Fondului  Social  European,  POSDRU  2007-2013,  spre  deosebire  de  Europa avansată unde discuţia a demarat de la nivelul cooperativelor şi asociaţiilor mutuale. În  România, deşi  existau  structuri  specifice  economiei sociale,  acestea  nu  au  generat  discuţii ample, promovarea  conceptului  fiind menţionată  în Raportul  Naţional  Strategic  privind  Protecţia  Socială şi Incluziunea Socială 2008-2010 a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

În România Economia socială este atribuită Axei Prioritare 6 „Promovarea incluziunii sociale” din cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăţi inclusive şi coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor. Această axă prioritară urmăreşte dezvoltarea de programe specifice pentru dezvoltarea personală, atât în scopul consolidării motivaţiei pentru formarea profesională şi integrării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, cât şi pentru îmbunătăţirea accesului acestora pe piaţa muncii.

Caracteristicile Economiei Sociale

  • Acordă prioritate individului şi obiectivelor sociale în faţă obţinerii de profit şi capital;
  • Urmăreşte interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau unor interese personale nepatrimoniale;
  • Include actorii economici şi sociali care se caracterizează în principal prin forma lor specifică de antreprenoriat  ( cooperative, asociaţii şi fundaţii etc.) ;
  • Are la bază principiile solidarităţii şi responsabilităţii sociale;
  • Este un factor de coeziune socială.

Avantajele economiei sociale

  • Contribuie la dezvoltarea unei societăţi incluzive şi a unei cetăţenii active;
  • Contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii;
  • Contribuie la formarea unei viziuni de ansamblu asupra interesului general şi a dezvoltării durabile;
  • Contribuie la dezvoltarea autodeterminării şi a coeziunii sociale;
  • Contribuie la susţinerea şi dezvoltarea spiritului antreprenorial;
  • Contribuie la crearea de locuri de muncă şi creşterea oportunităţilor de angajare;
  • Contribuie la creşterea productivităţii şi competitivităţi economice locale;
  • Contribuie la dezvoltarea şi funcţionarea eficientă a unor tipuri de servicii sociale în vederea reducerii vulnerabilităţii;
  • Contribuie la reducerea discriminării şi a percepţiilor negative privind anumite grupuri sociale,  inclusiv prin evidenţierea faptului că acestea nu reprezintă probleme ci resurse pentru societate;
  • Contribuie la dezvoltarea pluralismului pieţelor economice;
  • Contribuie la sprijinirea şi promovarea diversităţii domeniilor şi formelor de calificare, în concordanţă  cu tendinţele europene de dezvoltare în domeniu;
  • Contribuie la dinamizarea dezvoltării economice;
  • Contribuie la implementarea priorităţilor Uniunii Europene, în special a strategiei Lisabona;
  • Contribuie la creşterea economică sustenabilă;
  • Contribuie la creşterea capacităţii de autofinanţare a unor categorii variate de persoane fizice sau juridice;
  • Schimbă accentul de pe asistarea socială pe promovarea practicilor de incluziune socială.

Economia socială – actori interesați

Principalii actori ai economiei sociale:

  1. Autorităţile şi instituţiile publice

Ce pot face autorităţile publice pentru dezvoltarea Economiei Sociale?

Autorităţile publice pot avea rol de :

Promotor  prin:

  • Promovarea economiei sociale în rândul actorilor activi în comunităţile locale ;
  • Promovarea economiei sociale în propriile evenimente, publicaţii, site etc;
  • Promovarea şi susţinerea resurselor umane din domeniul economiei sociale.

Susţinător prin:

  • Mecanisme de sprijin care pot fi cu caracter fiscal sau nefiscal;

Iniţiator prin: 

  • Iniţierea unor centre regionale de resurse pentru economie socială (fonduri nerambursabile);
  • Contribuţie la asigurarea unui cadru legislativ coerent şi eficient;
  • Iniţierea unor incubatoare regionale de economie socială (fonduri nerambursabile);
  • Organizarea de evenimente dedicate economiei sociale;
  • Angajarea/formarea unui specialist pe economie socială în cadrul personalului propriu.

Ce avantaje generează implicarea autorităţilor şi a instituţiilor abilitate în economia socială?

  • Degrevarea bugetelor de asistenţă socială;
  • Schimbarea mentalităţii societății cu privire la muncă și la rolul persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile;
  • O implementare eficientă a politicilor UE.
  1. Societatea civilă

 Ce poate face societatea civilă pentru dezvoltarea economiei sociale ?

  • Să promoveze conceptul economiei sociale prin încurajarea înfiinţării de întreprinderi sociale;
  •  Să colaboreze cu autorităţile publice în activități/proiecte/parteneriate menite să contribuie la dezvoltarea economiei sociale;
  •  Să apere principiul solidarităţii şi al responsabilităţii sociale;
  • Să utilizeze fondurile structurale, în special Fondul Social European, în vederea dezvoltării şi consolidării economiei sociale;
  • Să ofere expertiză în domeniul social, întreprinderilor sociale nou create (ONG-urile reprezintă de altfel principala sursă pentru personaul angajat în aceste entităţi.

 3. Mediul economic

Ce avantaje are societatea civilă ca urmare a dezvoltării economiei sociale?

  • Dezvoltarea economiei sociale atrage după sine îmbunătățirea serviciilor de interes general și contribuie astfel la creșterea nivelului de trai al comunităţilor locale;
  • Creșterea gradului de implicare a societății civile conduce la rezolvarea mai multor probleme de ordin social;
  • Sursele financiare ce provin din activitatea întreprinderilor sociale deschid noi oportunități de consolidare şi dezvoltare pentru entitățile din zona societății civile;
  • Prin utilizarea noilor surse de finanțare, organizațiile societății civile capătă o mai mare autonomie financiară și independenţă faţă de autorităţile publice;
  • Cresc oportunitățile de inovare;
  • Se stimulează dezvoltarea durabilă și implementarea eficientă a politicilor/strategiilor europen

 Ce poate face mediul economic pentru dezvoltarea economiei sociale ?

  • Să încurajeze înfiinţarea de întreprinderi sociale/să vină în sprijinul celor deja înființate;
  • Să includă în strategiile de Corporate Social Responsibility măsuri care pot contribui direct sau indirect la dezvoltarea economiei sociale;
  • Să ţină cont, în dosarele de achiziţii pe care le realizează, de implicarea socială a furnizorului;
  • Să colaboreze cu autoritățile publice și societatea civilă în proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei sociale;
  • Să participe, alături de stat, la constituirea unui fond de garantare pentru microcreditele care se acordă pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi sociale;
  • Să externalizeze anumite servicii sau activităţi rutiniere către entităţi care activează în zona economiei sociale.

Ce avantaje are mediul economic ca urmare a dezvoltării economiei sociale?

  • Dezvoltarea economiei sociale contribuie la reducerea sărăciei şi implicit creşterea nivelului de trai al comunităților locale și, pe cale de consecință, duce la creșterea consumului de produse/servicii;
  • Implicarea companiilor în activități concrete cu caracter social dezvoltă un nou tip de antreprenoriat – antreprenoriatul responsabil – și creează un mediu de afaceri etic;
  • Antreprenoriatul responsabil și etic atrage și loializează categorii noi de consumatori, contribuind, totodată, și la motivarea angajaților companiilor.

Dezvoltarea economiei sociale în România va aduce beneficii întregii economii. Va fi intensificată crearea de forme de ocupare inovatoare şi flexibile pentru grupurile vulnerabile, se va promova dezvoltarea locală a politicilor, inclusiv cetăţenia activă, cooperarea ş i solidaritatea socială. În acelaşi timp, vor fi înfiinţate noi grupuri şi parteneriate funcţionale în economie, cum ar fi cooperative şi asociaţii de întrajutorare, fundaţii şi alte asociaţii voluntare, care vor oferi noi servicii şi noi oportunităţi persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrarea pe piaţa muncii. Astfel trebuie acţionat pentru adoptarea legislaţiei pe baza căreia să funcţioneze economia socială.

Bibliografie:

*** CIRIEC (2007), The Social Economy in the European Union, Brussels, European Economic and Social Committee.

*** European Parliament (2008), Report on Social Economy, 2008/2250.

*** Guvernul României (2008), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Mediului şi Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti.

*** Economia socială în beneficiul persoanelor vârstnice, Consiliul Naţional al persoanelor vârstnice, 2014.

*** Economia socială din Uniunea Europeană, Raport de José Monzonó şi Rafael Chaves

*** Economia socială şi dezvoltarea locală, Abordări teoretice, Claudia Petrescu coordonator

*** Ordinul nr.826/21.04.2015

Portaluri:

www.intreprinderesociala.ro

www.socialeconomy.eu.org

 

 

 

Spune-ți părerea

*