Economia sociala in lume

Canada

În Canada, economia socială este reprezentată de activități economice derulate de asociații, bazate pe valori ca:

  • Servicii către membrii comunității, mai degrabă decât generarea de profit/câștiguri financiare
  • Administrare și conducere autonome (fără control guvernamental)
  • Luarea de decizii în mod democratic
  • Participare (implicare), reprezentare și responsabilitate individuală și colectivă

Sectorul economiei sociale include:

  • Centre comunitare, cum ar fi: adăposturi, centre de îngrijire etc.
  • Întreprinderi sociale, incluzând cooperative și activități generatoare de venituri ale organizațiilor non-profit
  • Cooperative credit și alte tipuri de instituții de creditare, cum ar fi casele de ajutor reciproc
  • Entități care asigură dezvoltare de abilități și competențe, pregătire, formare
  • Organizații sectoriale sau regionale, din diverse domenii

Rețeaua Canadiană de Dezvoltare Comunitară (CCEDNet) este o structură națională ce are ca scop întărirea comunităților canadiene prin crearea de oportunități economice în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și sociale. Polul Social Economic Canadian (CSEHub) a acționat ca un facilitator între 2005 și 2011, promovând colaborarea între șase centre regionale de cercetări de pe întreg teritoriul țării și realizând contacte și schimburi cu rețele internaționale. În 2005 a fost creat Parteneriatul Canadian pentru Studii în Domeniul Economiei Sociale (CSERP), în baza unui grant cu durata de 5 ani. Peste 300 de cercetători, proveniți din universități și organizații de economie socială, au realizat peste 400 de produse, incluzând e-book-uri, ediții speciale în presa scrisă și alte materiale tipărite.

Franța

Termenul economie sociala derivă din sintagma franceză économie sociale, menționată pentru prima dată în jurul anului 1900. Sectorul cuprinde patru tipuri de entități: cooperative, case de ajutor reciproc, asociații și fundații (acestea din urmă trebuie să fie de utilitate publică). Economia socială este un segment major, ocupând 10,3 % din forța de muncă.

Spania

În Europa, o lege a economiei sociale a fost adoptată pentru prima dată în Spania, la începutul anului 2011. Până în 2013, economia socială reprezenta în această țară 12% din PIB, cu mai mult de 44.500 de întreprinderi, peste 2.215.000 angajați, cu efecte asupra unei comunități însumând mai mult de 16.528.000 persoane și generând venituri brute de peste 150 milioane Euro. Conceptul de economie socială este strâns îmbrățișat de instituțiile academice, politice și economice.

Procesul de integrare națională a economiei sociale a început în Spania în 1990, printr-un act de voință politică (Legea 31/27.12.1990), cu înființarea Institutului Național pentru Promovarea Economiei Sociale (INFES). Acesta înlocuia fosta Direcție Generală a Cooperativelor și Asociațiilor, structură din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Printre scopurile sale se număra promovarea organizațiilor de economie socială și de aceea institutul a fost creat de membrii acestora. Institutul a funcționat sub această formă până în 1997, când rolul său a fost preluat de Direcția Generală pentru Promovarea Economiei Sociale și de Fondul Social European. Legea 27/1999 a cooperativelor a conferit Consiliului pentru Promovarea Economiei Sociale rolul de organism consultativ pentru activități legate de economia socială. Consiliul asigură vizibilitatea organizațiilor din domeniul economiei sociale.

Datorită organizării administrativ-teritoriale a Spaniei, caracterizate prin descentralizarea puterii, există diferențe substanțiale privind reglementarea entităților de economie socială de la o regiune autonomă la alta, acestea intrând sub incidența guvernelor regionale. Deși prezente în forme foarte variate, toate aceste entități (cooperative de lucrători, de agricultori, de navigatori, de  consum, de credit, în domeniul serviciilor, al educației, al sănătății, al asigurărilor, al transporturilor; asociații, fundații, case de ajutor reciproc, agenții de ocupare și altele) împărtășesc  principiile de bază ale economiei sociale. Toate își desfășoară activitatea în baza Constituției spaniole și se disting de companiile și organizațiile cu caracter comercial.

În 1992 s-a înființat Confederația Națională a Întreprinderilor de Economie Socială (CEPES) pentru a reprezenta interesele membrilor săi și a furniza o platformă de dialog instituțional între acestea și autoritățile publice. În prezent, CEPES are o componență trans-sectorială și este recunoscută ca o instituție de cel mai înalt nivel în economia spaniolă. Anual, colectează date și publică rapoarte privind starea economiei sociale în Spania, dar și în zona mediteraneană, precum și analize comparative între Spania și alte zone de pe glob.

Uniunea Europeană

La nivelul acesteia predomină conceptul francez. În 1989 Comisia Delors a desemnat un organism pentru coordonarea economiei sociale la nivel european. Textele oficiale au adoptat sintagma „Co-operatives, Mutuals, Associations and Foundations” (CMAFs) , care s-ar traduce prin Cooperative, Case de ajutor reciproc, Asociații și Fundații. Economia socială este una din cele nouă teme ale Inițiativei Comunitare EQUAL, în valoare totală de 3 miliarde Euro. În Irlanda, economia socială este bine reprezentată; un exemplu este soluția de transport rural care vine în sprijinul persoanelor dezavantajate social din comunitățile izolate.

Comitetul Economic și Social European a publicat un studiu realizat de CIRIEC (un centru internațional de cercetare în domeniul public și social) asupra economiei sociale în cadrul Uniunii Europene, studiu disponibil în 21 de limbi oficiale ale Uniunii.

În Parlamentul European s-a creat un Inter-grup de economie socială (SEIG), cu membri a cinci grupuri politice parlamentare din șase țări. Economia socială este reprezentată la nivelul Uniunii Europene de 2 milioane de întreprinderi, incluzând case de ajutor reciproc și cooperative și integrează peste 14 milioane de angajați plătiți.

Regatul Unit

Există o Alianță a Economiei Sociale, creată cu scopul de a sprijini întreprinderile centrate de activități cu impact social și pe cele cu caracter filantropic. Există un Minister al Societății Civile, care este în mod direct responsabil de întreprinderile sociale și investițiile în sectorul social.

India

Mișcarea cooperatistă a făcut progrese remarcabile, fiind cea mai mare de pe glob cu peste 600.000 de cooperative cu 250 milioane de membri. Acestea sunt legate într-o rețea imensă, ce acoperă 500.000 de sate. Cooperativele joacă un rol fundamental în economia Indiei, mai ales în agricultură, creditul rural, furnizarea de produse necesare în agricultură, depozitare, fertilizare, marketing, micro-finanțare. Cooperativele asigură al treilea cel mai mare grad de ocupare, după sectorul privat și cel guvernamental. Economia socială încearcă să îmbine armonios fezabilitatea economică cu realitatea socială. Accentul este pus pe distribuirea echitabilă a plus-valorii între părțile interesate.